

The power of goodbyeJack a rasuflat usurat in momentul in care am ridicat ancora. Era fericit ca scapase cu viata din conflictul acela violent. N-o sa mai pun niciodata piciorul pe acest pamant, a spus el. Japonezii ne vor aici pe cat de mult ii vrem noi pe ei. Pentru el era simplu. Venea si pleca dintr-un tinut aflat la capatul lumii, de unde nu crezuse sa mai scape intreg. Eu aveam insa o cu totul alta perceptie. Imi lasam in urma intreaga viata. Desi venisem in Japonia la saisprezece ani, parca inainte sa ajung aici traisem intr-o letargie continua, din care ma trezisem brusc. Ma impacasem cu gandul ca voi ramane pana la sfarsitul zilelor inThe power of goodbye


Dupa mai bine de 20 de ani...-De ce esti inca treaza la ora asta? Usa shoji fu data la o parte si podeaua scartai sub pasii greoi ai lui Richard. -Ah, Richard, m-ai speriat! spuse Anna incercand sa acopere cat mai repede foile pe care le scrisese. -De ce sa te sperii de mine? Am venit sa dorm alaturi de sotia mea! -Dar ai camera ta... Cred ca Narumi a avut grija de asta, nu-i asa? -Da, dar in Anglia nu dormim separati, asa ca nu ar trebui sa dormim separati nici aici. -Nu, Richard, aici femeia si barbatul duc existente separate, nu este deloc ca la noi. Iar femeia este mult inferioara barbatului, si este obligata sa se supuna lui chiarDupa mai bine de 20 de ani...


Spuneti-mi Anna frag Spuneti-mi Anna. Nu are rost sa va dau un alt detaliu care v-ar putea lamuri mai bine asupra identitatii mele. Asa ma stiu si asa voi ramane. Doar Anna. Dar de ce Anna? De ce acest nume comun, lipsit de sonoritate? Oare Anna este aceasta adolescenta imbracata in haine prafuite de marinar, care zace aruncata intr-o cabina, cu greturi in stomac? Nu, imposibil! Pana si numele asta lipsit de inspiratie ar fugi de mine daca ar avea de ales! Ia uite, a intrat cineva! Nu, nu vreau sa ma vada asa, nu se poate! Mai am totusi o urma de demnitate! Ce-ar fi daca m-as rasti un pic la el imi permit, doar sunt sora cSpuneti-mi Anna frag


Daughter of The Rising SunStateam cu genuchii pe o rogojina, cu spatele drept, cu mainile impreunate in poala, incercand din rasputeri sa nu-mi pierd cumpatul. O pozitie teribil de incomoda, cu care nu m-am putut obisnui in toti cei noua ani petrecuti in Japonia.As fi vrut sa plang, sa dau de pamant cu toti acei samurai care imi dadeau fiori pe sira spinarii. Ce rost aveau, in afara de acela de a ma tine incatusata in propria-mi maretie? Omul cu infatisare amenintatoare si ochi adanci care sedea supus in fata mea niciodata nu m-ar fi ranit, si chiar daca ar fi fost sa mor, el era singurul in bratele caruia mi-as fi dat viata. Si totusi ma simteam mica, ma sDaughter of The Rising Sun


vis care ... by PoisonPurple21Excavatoare mi-au săpat sub piele metri de şanţuri să-mi odihnesc fiecare vis mort.vis care ... by PoisonPurple21
Sub epiderma bolnavă
zac oase şi cranii mărunţite de vreme. Zilele, -sărbători negre-,
parcă ar fi lunga şi recea noapte la Pol.
Beau să-mi păstrez sângele cald şi fiecare pahar primeşte un nume; dar nu e destul, voi cereţi mai mult... şi mereu vă întoarceţi din cripte să-mi strigaţi în timpan nebunia când adorm; şi mereu cu acelea#
doar proza scrii?...
mie ciuda ca nu am vreme acuma sa stau sa cetesc...dar asa ce mam uitat rapid pare nice
good luck
--
respect me couse' i respect you
save a life: [link]
--
Enjoy yourself!!!
--
In here lies a tragedy....
My Sweethearts: *Miss-It-Girl~evil-francesca
--
In here lies a tragedy....
My Sweethearts: *Miss-It-Girl~evil-francesca
--
In here lies a tragedy....
My Sweethearts: *Miss-It-Girl~evil-francesca
Ah.
Frustration.
Sorrry I can't read your work because of that.
--
I`ve lived a life that`s full/ And each & everyhighway/ And yet, much more than this/ I DID IT MY WAY (R.I.P. Sid Vicious-2nd febr`79) Member of ~RoWatch ~ROLiterature
Previous PageNext Page